Amorsajul în psihopatologie

Articol redactat de Simona A. Pascal

Te-ai confruntat cu situații în care ai cumpărat un anumit produs de care ai aflat într-o reclamă, iar ulterior ai regretat cumpărarea lui? Ce s-a întâmplat în respectiva situație? Este posibil ca acea decizie, pe care nu ţi-o explici acum, să fi fost rezultatul amorsajului.

De câte ori s-a întâmplat să vezi un zâmbet și, instantaneu, să zâmbești și tu? Oare tot despre amorsaj să fie vorba?

Dar, până la urmă, ce este amorsajul?

(sursa imagine: https://www.bestadsontv.com)

 

Caracteristicile amorsajului

Acest concept a fost prepoderent studiat în domeniul psihologiei consumatorului și marketing, dar nu este absent nici din psihologia socială și domeniul clinic. Termenul de amorsaj desemnează un ansamblu de proceduri și tehnici specifice pentru activarea structurii mentale, de cele mai multe ori, în lipsa cunoașterii de către persoană a faptului că această activare a avut loc (Hartlage, Alloy, Vazquez, Dykman, 1993).

Cercetările din psihologia socială au concluzionat faptul că amorsajul se petrece automat și influențează comportamentul persoanei (Bargh, Chen, & Burrows, 1996; Gardner, Gabriel, & Lee, 1999). Oamenii, de regulă, prezintă un grad mediu al conștientizării amorsajului (Doyen, Klein, Pichon, & Cleeremans, 2012).

 

Amorsajul și tulburările psihice

Termenul de amorsaj a fost studiat și în cadrul anumitor tulburări psihice precum tulburări depresive și anxioase.

În cazul depresiei, amorsajul a fost utilizat pentru a analiza cognițiile iraționale pe care persoanele le adoptă în diverse situații. Cercetările care au studiat amorsajul în diverse tulburări clinice evidențiază o reducere a simptomelor anxioase și depresive la persoanele amorsate cu emoţii pozitive şi percepţia securităţii. Amorsajul a avut loc prin redactarea, în mod repetitiv a unor texte ce transmit mesaje pozitive (Carnelley, Bejinaru, Otway, Baldwin, & Rowe, 2018). În schimb, alte studii evidențiază faptul că persoanele cu un nivel crescut al vulnerabilității, dacă trec printr-o sarcină de amorsare, pot prezenta, ulterior, o simptomatologie depresivă mai accentuată, comparativ cu momentul evaluării inițiale (Segal & Ingram, 1994).

 

Amorsajul în implementarea unui stil de viață sănătos

Amorsajul a fost introdus și în programul persoanelor care nu prezintă un stil de viață sănătos, mai exact pentru a-i motiva să urce și să coboare scările mai des, pentru a face sport frecvent sau în alegerea și consumarea unor alimente sănătoase. Cercetările arată că amorsajul are doar un efect parțial asupra acestor comportamente datorită implicării unor factori externi ce diferă de la persoană la persoană (situația, persoanele implicate, locația, aspectele financiare, etc.) care pot influența deciziile luate de către persoane (Wryobeck & Chen, 2003). De exemplu, într-o situație în care persoana trebuie să cumpere un aliment și, în același timp, se grăbește la locul de muncă, aceasta ia o decizie rapidă, fără a se mai gândi la consecințele acesteia, în anumite cazuri, decizia adoptată fiind regretată în pauza de masă.

 

Concluzii

Diversitatea utilizării amorsajului se reflectă în multitudinea de domenii în care este studiat. Potenţialul terapeutic al amorsajului îl face util în psihoterapie şi ca metodă de autoajutorare (engl. self-help) Dar, atentie! Amorsajul este ca supraputere care poate fi folosită pentru a te ajuta să te simţi bine (ex. Dacă îţi spui în mod repetat “Eu pot face asta”…..şi ai şi cunoştinţele procedurale) sau nu (ex. Dacă îţi spui în mod repetat “Eu nu pot face asta”).

 

Încearcă şi tu.

Şi tu poţi pune în acţiune amorsajul atunci când selectezi anumite filme, când îţi scrii mesaje de încurajare în jurnal, când vrei să treci la un ritm de activitate fizică mai activ sau când îţi spui în mod repetat “eu pot face asta”.

 

Referințe bibliografice

Bargh, J. A., Chen, M., & Burrows, L. (1996). Automaticity of social behavior: Direct effects of trait construct and stereotype activation on action. Journal of personality and social psychology71(2), 230-244.

Carnelley, K. B., Bejinaru, M. M., Otway, L., Baldwin, D. S., & Rowe, A. C. (2018). Effects of repeated attachment security priming in outpatients with primary depressive disorders. Journal of affective disorders234, 201-206. doi: 10.1016/j.jad.2018.02.040

Doyen, S., Klein, O., Pichon, C. L., & Cleeremans, A. (2012). Behavioral priming: it’s all in the mind, but whose mind?. PloS one7(1), e29081.

Gardner, W. L., Gabriel, S., & Lee, A. Y. (1999). “I” value freedom, but “we” value relationships: Self-construal priming mirrors cultural differences in judgment. Psychological Science10(4), 321-326.

Hartlage, S., Alloy, L. B., Vázquez, C., & Dykman, B. (1993). Automatic and effortful processing in depression. Psychological bulletin113(2), 247-278.

Hudson, N. W., & Fraley, R. C. (2018). Moving toward greater security: The effects of repeatedly priming attachment security and anxiety. Journal of Research in Personality74, 147-157. doi: 10.1016/j.jrp.2018.04.002

Segal, Z. V., & Ingram, R. E. (1994). Mood priming and construct activation in tests of cognitive vulnerability to unipolar depression. Clinical Psychology Review14(7), 663-695.

Wryobeck, J., & Chen, Y. (2003). Using priming techniques to facilitate health behaviours. Clinical Psychologist7(2), 105-108.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *