Între realismul depresiv și optimismul nerealist: cum ne găsim echilibrul?

de Andreea Luca

Introducere:

În opinia clasică, cognițiile pozitive aduc avantaje în viața indivizilor și este de preferat ca aceștia să aibă mai degrabă o perspectivă optimistă asupra evenimentelor decât una realistă sau pesimistă. Cognițiile realiste ne fac mai fericiți? Am spune că nu, dacă judecăm pe baza studiilor din domeniu, spre exemplu să facem comparație între realismul depresiv și optimismul nerealist.

Conform teoriei realismului depresiv, persoanele care suferă de depresie ușoară și moderată au cogniții mai realiste și fac predicții mai acurate cu privire la performanța în sarcină decât persoanele non-depresive (Alloy, Albright, Abramson, & Dykman, 1990).

Optimismul nerealist se referă la faptul că persoanele care nu suferă de nicio tulburare clinică tind să facă predicții mai optimiste cu privire la o situație decât cele indicate de dovezile obiective. Spre exemplu, când se gândesc la viitor oamenii tind să subestimeze șansele de a suferi de o boală gravă sau de a divorța (Bortolotti & Antrobus, 2015).

Dar atunci când examinăm împreună realismul depresiv și optimisul nerealist (Garrett et al., 2014; Korn, Sharot, Walter, Heekeren, & Dolan, 2014) apar o serie de întrebări legate de inacuratețea bias-urilor pozitive (Bortolotti & Antrobus, 2015) iar numeroase studii recente au încercat să răspundă la aceste întrebări, ceea ce arată că de fapt aceste două concepte au înțelesuri mult mai rafinate decât s-a crezut inițial iar diferențele cu privire la buna funcționare a individului sunt de multe ori făcute de context sau de trăsăturile personale.

Realism vs. optimism – puncte cheie:

Bortolotti și Antrobus (2015) au realizat o listă de puncte cheie ale cercetării realismului depresiv și optimismului nerealist după cum urmează:

  • studiile recente în domeniu ridică numeroase dubii asupra ideii că cognițiile pozitive nerealiste conribuie la sănătatea mentală;
  • realismul depresiv se poate observa în percepția timpului și în estimările circumstanțelor ce țin de sine dar nu pare să se extindă asupra predicțiilor unor evenimente viitoare nerelaționate cu sinele sau contexte ce țin de alte persoane (Gordon, Tuskeviciute, & Chen, 2013);
  • realismul poate fi defavorabil în unele contexte precum (spre exemplu, declanșează anxietate cu privire la unele evenimente negative viitoare) și benefic în alte contexte ( spre exemplu, ajustare mai bună în cazul unei boli degenerative);
  • fenomenul optimismul nerealist a fost confirmat, studiile recent încercând să pună bazele funcționării neurale ale acestuia;
  • deși optimismul are adeseori consecințe favorabile, este posibil ca aceste beneficii să vină cu unele costuri ce trebuie cuantificate (spre exemplu, asumarea unor riscuri, comportament optimist, poate fi acompaniat de scăderea anxietății și lipsa măsurilor preventive necesare).

 

Realismul depresiv:

            Fenomenul realismului depresiv a plecat inițial de la percepția persoanelor care suferă de depresie (ușoară și moderată) asupra controlului pe care îl au asupra unor procese ce nu pot fi controlate dar a fot extins și asupra deciziilor economice, a naturii relațiilor interpersonale (Gordon et al., 2013) sau a jocurilor sportive (Jain, Bearden, & Filipowicz, 2013).

Realismul depresiv determină indivizii să aibă o percepție acurată și asupra propriilor experiențe și a relațiilor pe care le au cu celelalte persoane, spre exemplu, persoanele care suferă de depresie consideră că cei apropiați nu reușesc să îi înțeleagă îndeajuns și s-a demonstrat că acest lucru nu se datorează unui bias negativ, ci persoanele apropiate celor care suferă de depresie sunt, fără s realizeze acest lucru, mai puțin înțelegători decât persoanele apropiate ale celor care nu suferă de depresie (spre exemplu, au dificultăți în a identifica emoțiile persoanei care suferă de depresie).

O altă caracteristică este faptul că realismul depresiv ajută la conștientizarea suferinței unei boli de lungă durată și corelează negativ cu anosognosia (lipsa de conțtientizare a deficitelor declanșate de o boală sau cu privire la boala respectivă).

Optimisul nerealist:

„Optimismul nerealist” este un termen umbrelă care cuprinde mai multe fenomene. De cele mai multe ori a fost definit ca fenomenul prin care oamenii consideră că sunt mai virtuoși, mai talentați sau mai plini de compasiune decât ceilalți și mai puțin predispuși greșelilor (Brown, 2012). Potrivit iluziei autocontrolului, oamenii cred că pot controla evenimente care nu sunt sub controlul lor, mai ale când sunt implicați personal în evenimente (Hepper & Sedikides, f.a.)

Conform bias-ului optimismului, oamenii cred că este mai puțin probabil să experimenteze experiențe viitoare negative, cum ar fi să fie implicați într-un accident sau să sufere de o boală gravă, decât probabilitatea obiectivă ca acel eveniment să se întâmple (Lench & Bench, 2012). În cazul iluziei de superioritate, oamenii își supraestimează propria performanță față de ceilalți într-o varitate de domenii (Wolpe, Wolpert, & Rowe, 2014).

Afirmația conform căreia gândirea optimistă de orice fel îmbunătățește bunăstarea individului și starea de sănătate, a fost pusă la îndoială în ultimii ani, pe de o parte, s-a arătat că în condiții de incertitudine sau risc, unele instanțe ale gândirii optimiste ajută persoanele să ia decizii mai bune prin evitarea unor greșeli costisitoare (Johnson, Blumstein, Fowler, & Haselton, 2013),  iar supraestimarea încrederii în sine aduce avantaje sociale chiar când adevărata abilitate este dezvăluită (Bortolotti & Antrobus, 2015).

Cu toate acestea, optimismul nerealist poate avea efecte defavorabile în ceea ce privește sănătatea deoarece oamenii sunt într-adevăr mai puțin îngrijorați cu privire la viitorul lor dacă sunt de părere că nu este probabil să sufere de vre boală dar din aceeași cauză nu mai adoptă măsurile prevetive necesare (Shepperd, Klein, Waters, & Weinstein, 2013), de asemenea optimismul nerealist este implicat în predicția unor comportamente dezadaptative precum consumul de alcool (Dillard, Midboe, & Klein, 2009) sau de tutun (Dillard, McCaul, & Klein, 2006).

Concluzii:

În concluzie, judecând după rezultatele recente ale literaturii, realismul depresiv este un fenomen ce se referă în special la situațiile legate de sine, în opoziție la situațiile ce fac referire la ceilalți. Iar ideea psihologiei clasice, conform căreia gândirea pozitivă de orice fel este corelată cu bunăstarea indivizilor și calitatea sănătății ar trebui rafinată deoarece optimismul vine uneori cu unele costuri foarte mari comparativ cu valoarea consecințelor.

Este necesar ca direcțiile de cercetare viitoare să vizeze în special particularitățile contextului și ale personalității indivizilor înainte de a implementa strategii de terapie în cazul tulburărilor psihice. Deși optimismul influențează pozitiv rezultatele intervenției terapeutice, trebuie privit cu precauție în special din cauza costurilor presupuse de unele consecințe, cum ar fi ignorarea măsurilor de precauție în cazul prevenirii bolilor și încurajarea consumului de alcool sau fumat. De asemenea, realismul de poate dovedi mai potrivit în unele domenii, precum psihologia sănătății, în special pentru a-i ajuta pe pacienții care suferă de boli cronice să se ajusteze mai ușor condițiilor de viață.

 

Bibliografia:

Alloy, L. B., Albright, J. S., Abramson, L. Y., & Dykman, B. M. (1990). Depressive Realism and Nondepressive Optimistic Illusions: The Role of the Self. În R. E. Ingram (Ed.), Contemporary Psychological Approaches to Depression (pp. 71-86). Boston, MA: Springer US. https://doi.org/10.1007/978-1-4613-0649-8_6

Bortolotti, L., & Antrobus, M. (2015). Costs and benefits of realism and optimism: Current Opinion in Psychiatry, 1. https://doi.org/10.1097/YCO.0000000000000143

Brown, J. D. (2012). Understanding the Better Than Average Effect: Motives (Still) Matter. Personality and Social Psychology Bulletin, 38(2), 209-219. https://doi.org/10.1177/0146167211432763

Dillard, A. J., McCaul, K. D., & Klein, W. M. P. (2006). Unrealistic Optimism in Smokers: Implications for Smoking Myth Endorsement and Self-Protective Motivation. Journal of Health Communication, 11(sup001), 93-102. https://doi.org/10.1080/10810730600637343

Dillard, A. J., Midboe, A. M., & Klein, W. M. P. (2009). The Dark Side of Optimism: Unrealistic Optimism About Problems With Alcohol Predicts Subsequent Negative Event Experiences. Personality and Social Psychology Bulletin, 35(11), 1540-1550. https://doi.org/10.1177/0146167209343124

Garrett, N., Sharot, T., Faulkner, P., Korn, C. W., Roiser, J. P., & Dolan, R. J. (2014). Losing the rose tinted glasses: neural substrates of unbiased belief updating in depression. Frontiers in Human Neuroscience, 8. https://doi.org/10.3389/fnhum.2014.00639

Gordon, A. M., Tuskeviciute, R., & Chen, S. (2013). A multimethod investigation of depressive symptoms, perceived understanding, and relationship quality: Depressed and misunderstood? Personal Relationships, 20(4), 635-654. https://doi.org/10.1111/pere.12005

Hepper, E. G., & Sedikides, C. (f.a.). 4 Self-enhancing feedback, 18.

Jain, K., Bearden, J. N., & Filipowicz, A. (2013). Depression and forecast accuracy: Evidence from the 2010 FIFA World Cup. International Journal of Forecasting, 29(1), 69-79. https://doi.org/10.1016/j.ijforecast.2012.05.009

Johnson, D. D. P., Blumstein, D. T., Fowler, J. H., & Haselton, M. G. (2013). The evolution of error: error management, cognitive constraints, and adaptive decision-making biases. Trends in Ecology & Evolution, 28(8), 474-481. https://doi.org/10.1016/j.tree.2013.05.014

Korn, C. W., Sharot, T., Walter, H., Heekeren, H. R., & Dolan, R. J. (2014). Depression is related to an absence of optimistically biased belief updating about future life events. Psychological Medicine, 44(03), 579-592. https://doi.org/10.1017/S0033291713001074

Lench, H. C., & Bench, S. W. (2012). Automatic optimism: Why people assume their futures will be bright. Social and Personality Psychology Compass, 6(4), 347-360. https://doi.org/10.1111/j.1751-9004.2012.00430.x

Shepperd, J. A., Klein, W. M. P., Waters, E. A., & Weinstein, N. D. (2013). Taking Stock of Unrealistic Optimism. Perspectives on Psychological Science, 8(4), 395-411. https://doi.org/10.1177/1745691613485247

Wolpe, N., Wolpert, D. M., & Rowe, J. B. (2014). Seeing what you want to see: priors for one’s own actions represent exaggerated expectations of success. Frontiers in Behavioral Neuroscience, 8. https://doi.org/10.3389/fnbeh.2014.00232

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *