Laboratorul de Științe Cognitive Clinice a participat la cea de-a XIII-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România

Este un lucru deja știut că Laboratorul de Științe Cognitive Clinice are misiunea de stimula și a promova excelența în cercetare. Acest lucru este dovedit prin activitatea noastră continuă în domeniu, dar și prin participarea la diferite evenimente de natură științifică.

Astfel, LSCC a fost reprezentat la cea de-a XII-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România (22-24 noiembrie) prin lucrările prezentate la simpozionul „Cercetarea fundamentală în serviciul psihoterapiei și intervențiilor psihologice”. Tematica abordată în cadrul simpozionului a fost inspirată de interesul în continuă creștere a cercetătorilor în ceea ce privește intervențiile și formele de terapie informate de cercetarea științifică substanțială (evidence-based). Fiecare dintre membrii noștri a avut o abordare diferită asupra lucrării sale, ceea ce a subliniat caracterul interdisciplinar al Laboratorului.

Alina Cristina Chivu, în studiul său, „Eficiența pe termen lung a sarcinii de modificare a distorsiunilor cognitive (CBM): meta-analiză”, a propus investigarea eficienței pe termen lung a CBM în tulburările de anxietate, precum şi testarea potențialilor moderatori. De asemenea, este discutată critic utilitatea implementării acestei intervenții pentru tratamentul pe căi implicite și explicite al anxietății. Motivația lucrării a venit din faptul că în ultimii ani, trainingul CBM a cunoscut o dezvoltare semnificativă, însă rezultatele raportate cu privire la eficiența acestei tehnici pentru psihoterapie sunt variate, în special atunci când sunt vizate rezultatele pe termen lung ale intervenției.

Simona Alexandra Pascal a prezentat un studiu de natură aplicativă, o punte între cercetarea fundamentală și practica clinică. Literatura de specialitate evidențiază faptul că simpla expunere nu este întotdeauna eficientă în reducerea dezgustului, iar în cazul în care expunerea este eficientă, efectele în materie de dezgust sunt temporare. De aceea, „Eficiența intervențiilor de tip expunere pentru diminuarea fricii și dezgustului în psihopatologia anxioasă” este o lucrare în care sunt prezentate și testate  în paralel o serie de tehnici pentru reducerea directă a dezgustului din fobiilor specifice.

Ana Toma, în lucrarea „Sensibilitatea la respingere și strategiile de retenție a partenerului – implicații pentru practica psihoterapeutică în contextul relațiilor de cuplu” a propus investigarea modului în care sensibilitatea la respingere a partenerilor se răsfrânge asupra calității relației de cuplu prin intermediul strategiilor de retenție a partenerului pe care le facilitează aceasta. În contextul psihoterapiei de cuplu, aceste rezultate pot sugera două direcții de intervenție: una cognitivă – ce adresează procesele cognitive disfuncționale specifice sensibilității la respingere – și una comportamentală pentru promovarea și întărirea strategiilor de retenție benefice, în paralel cu descurajarea și diminuarea celor detrimentale relației de cuplu.

Andreea Iuliana Luca a prezentat studiul cu titlul „Efectul emoțiilor autoreferențiale asupra performanței memoriei de lucru: Rolul moderator al dificultăților de reglare emoțională”. Cercetarea a explorat rolul rușinii și vinovăției, atât ca stare cât și ca predispoziție asupra memoriei de lucru, unul dintre procesele cognitive importante și puternic interconectate cu procesarea afectivă. Mai mult, lucrarea și-a propus să investigheze existența unui efect de moderare al dificultăților de reglare emoțională cu privire la această relație. Se discută aspectele aplicative pentru intervenții psihologice pe rușine și vinovăție.

Ioana R. Podină a propus lucrarea „Utilitatea cercetării fundamentale pentru psihoterapie: cazul REBT”. Majoritatea informațiile pe care le deținem în materie de Terapie Raţional-Emotivă şi Comportamentală (REBT) sunt la nivel computațional (ex. rolul factorilor de vulnerabilitate în psihopatologie) și reprezentațional (ex. cum cognițiile sunt reprezentate în sistemul nostru cognitiv). În prezent avem foarte puține informații la nivel implementațional în legătura cu baza genetică și neurobiologică a cognițiilor iraționale și raționale pe care se fondează această formă de terapie. Prezentarea aduce în discuție rezultate din domeniul cercetării fundamentale – genetică, științe cognitive și neurobiologie – ce pot oferi informații despre cognițiile incorporate în REBT ca mecanisme ale schimbării cu relevanță pentru îmbunătățirea practicii clinice.

Le mulțumim colegelor noastre pentru implicare și le urăm succes în demersurile științifice viitoare!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *