Suntem primul Laborator de Științe Cognitive Clinice din țară și primul laborator de cercetare psihologică al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
Expertiza și direcțiile de cercetare LSCC se intersectează puternic cu psihologia clinică, psihologia socială și sociologia, psihologia sănătății, psihologia moralității sau economia comportamentală, precum și cu domeniul IT.
Mai jos direcțiile noastre de cercetare.
Factori de influență asupra comportamentelor alimentare dezadaptative
Comportamentul alimentar (cuprinzând opțiunile alimentare, tiparele de alimentație, dietele pe care le urmăm, obezitatea sau tulburările alimentare) influențează semnificativ calitatea vieții noastre. Prin urmare, cercetarea în domeniu caută să identifice predictorii comportamentelor alimentare adaptative și dezadaptative și să dezvolte intervenții eficiente pentru adresarea lor. În cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice, ne concentrăm cu precădere asupra factorilor de influență în dezvoltarea și menținerea comportamentelor alimentare dezadaptative, cu scopul informării corespunzătoare a intervențiilor viitoare.
Tehnica de amorsare în diminuarea emoțiilor negative
Conceptul de amorsare (engl. priming) se referă la fenomenul conform căruia expunerea la un stimul întâlnit inițial are impact asupra răspunsului la un stimul întâlnit ulterior. Deși amorsarea a fost investigată cu precădere în contextul psihologiei consumatorului, studii recente evidențiază utilitatea acestei tehnici și în cazul simptomelor anxioase, depresive și schizofrenice. Laboratorul de Științe Cognitive Clinice se concentrează pe studierea emoțiilor negative întâlnite în diverse tulburări clinice (de exemplu, tulburările de anxietate) și efectului tehnicii de amorsare asupra acestora.
Anxietatea în relație cu parametri fiziologici
Anxietatea, unul dintre conceptele-cheie din psihologie, este un factor de vulnerabilitate pentru sensibilitatea emoțională. Relația ei cu sistemele fiziologice, cu precădere cel cardiovascular este foarte controversată. De aceea, Laboratorul de Științe Cognitive Clinice își propune să investigheze efectele anxietății asupra funcționalității cardiovasculare, precum și mecanismele implicate în procesul de reglare emoțională pentru a facilita astfel funcționarea optimă a inimii.
Moralitatea și deciziile morale
Studiul deciziilor morale a prezentat de-a lungul timpului două direcții importante. Pe de o parte, abordările cognitive și neurocognitive susțin faptul că rațiunea determină judecățile morale, iar pe de altă parte, abordările de tip intuiționist se bazează pe postulatul conform căruia intuițiile (i.e. emoțiile) determină aceste judecăți. Cu toate acestea, abordările recente susțin ideea că niciuna dintre aceste direcții nu abordează toate aspectele-cheie ale judecății morale, conturându-se din ce în ce mai puternic ideea unui model integrativ cognitiv-intuiționist al deciziilor morale. În cadrul Laboratorului de Științe Cognitive, adresăm aceste controverse prin explorarea rolului cogniției și al emoțiilor în judecata morală.
Rolul conflictului munca-familie în psihopatologie
Conflictul muncă-familie sau dificultățile în echilibrarea atribuțiilor familiale cu cele profesionale reprezintă o provocare cu care se confruntă majoritatea persoanelor de pe piața muncii, în special în contextul social actual. Efectele negative asupra calității vieții individului fac din conflictul muncă-familie o temă recurentă în literatura de specialitate. În acord cu această tendință, cercetările din cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice se axează pe investigarea rolului pe care conflictul munca-familie îl are în dezvoltarea psihopatologiei.
Decizii socio-economice în psihopatologie
Deciziile socio-economice sunt adesea studiate utilizând jocuri economice (Ultimatum Game, Dictator Game) care încearcă să simuleze realitatea cât mai eficient. Recent, studiile din domeniu sugerează că diverse tulburări sau simptomatologii (precum cea depresivă sau anxioasă) pot influența deciziile socio-economice ale persoanelor afectate.Luând în considerare prevalența ridicată a acestor tulburări și importanța deciziilor economice în viața de zi cu zi, explorarea relației dintre diferențele individuale, factorii psihopatologici și deciziile socio-economice reprezintă o arie de cercetare importantă.
Rolul distorsiunilor cognitive în psihopatologie
Distorsiunile cognitive reprezintă tipare defectuoase de răspuns, erori în judecată şi în luarea deciziilor și sunt prezente la toţi oamenii. În anumite forme însă, ele par să joace un rol important în declanșarea și menținerea tulburărilor psihice. În acest sens, în ultimii ani, studierea acestui domeniu s-a orientat predominant pe modificarea distorsiunilor în scopul reducerii simptomatologiei. În cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice, au fost publicate o serie de articole care au investigat acest mecanism în tulburări clinice precum tulburările depresive sau tulburările de anxietate.
Plasticitatea cognitivă a persoanelor bilingve în raport cu cele non-bilingve. Implicațiile interacțiunii dintre limbaj și cogniție
Odată cu avansarea globalizării și a multiculturalității, bilingvismul a devenit una dintre temele proeminente de cercetare în știință. În domeniul psihologiei și al neuroștiințelor, accentul este pus pe modificările în plan cognitiv pe care bilingvismul le aduce, cum ar fi o mai bună coordonare a funcțiilor executive (în special a flexibilității cognitive – comutarea sarcinilor și a controlului inhibitoriu). În cadrul Laboratorului, ne propunem să explorăm atât controversa existenței avantajului cognitiv al persoanelor bilingve față de persoanele monolingve, cât și modurile în care acest avantaj se prefigurează.
Mecanisme cognitive în tulburările depresive
Depresia este una dintre cele mai întâlnite tulburări mintale. Este însoţită de o serie de simptome ce afectează semnificativ funcţionarea în mai multe domenii, printre care cel cognitiv şi social. În principal, în ceea ce priveşte tulburările depresive, cercetările s-au focalizat pe identificarea factorilor care stau la baza acestei tulburări, precum şi pe dezvoltarea și testarea intervenţiilor. În literatura de specialitate, un factor recurent în acest context îl reprezintă distorsiunile cognitive. În această direcţie, în cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice a fost publicată o meta-analiză care a investigat rolul distorsiunilor cognitive de interpretare în tulburarea depresivă.
Trauma secundară și experiențele adverse
Stresul traumatic secundar se referă la expunerea indirectă la un eveniment sau la un șir de evenimente traumatice, precum vizualizarea de materiale media cu un conținut violent explicit sau înfricoșător sau ascultarea în detaliu a unei povești care descrie un eveniment traumatizant. Studiile arată că persoanele expuse indirect la evenimente traumatice suferă de simptome similare sindromului de stres post-traumatic, sugerând importanța intervențiilor inclusiv pentru victimele indirecte ale acestor evenimente. LSCC își propune să cerceteze mecanismele și consecințele relației dintre expunerea indirectă la experiențele adverse și apariția simptomatologiei stresului traumatic secundar.
Română 
English (UK)