Consecințe ale interdependenței scopurilor în relația de cuplu

Relația de cuplu constituie un sistem social cu o influență majoră asupra obiectivelor noastre de viață și a modului în care le urmăm. Recent, cercetarea în domeniu a început să acorde o atenție din ce în ce mai mare interacțiunii dintre scopurile celor doi parteneri.  Laboratorul de Științe Cognitive Clinice își propune să identifice care sunt consecințele interdependenței scopurilor în cuplu și contextele în care partenerul de cuplu facilitează sau, dimpotrivă, încetinește progresul nostru către propriile obiective.

Factori de influență asupra comportamentelor alimentare dezadaptative

Comportamentul alimentar (cuprinzând opțiunile alimentare, tiparele de alimentație, dietele pe care le urmăm, obezitatea sau tulburările alimentare) influențează semnificativ calitatea vieții noastre. Prin urmare, cercetarea în domeniu caută să identifice predictorii comportamentelor alimentare adaptative și dezadaptative și să dezvolte intervenții eficiente pentru adresarea lor. În cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice, ne concentrăm cu precădere asupra factorilor de influență în dezvoltarea și menținerea comportamentelor alimentare dezadaptative, cu scopul informării corespunzătoare a intervențiilor viitoare.

Rolul dezgustului în tulburările de anxietate și obsesiv-compulsive

Dezgustul contribuie, alături de frică/anxietate, la dezvoltarea și menținea tulburărilor de anxietate și obsesiv-compulsive. Ultimele cercetări din domeniul psihologiei clinice au început să acorde o atenție sporită efectelor intervențiilor psihologice asupra nivelului dezgustului în cadrul celor două tulburări clinice. În cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice, s-a publicat o meta-analiză care și-a dorit să identifice eficiența intervențiilor bazate pe expunere asupra anxietății și dezgustului în privința tulburărilor de anxietate, obținând rezultate promițătoare în această direcție. 

Tehnica de amorsare în diminuarea emoțiilor negative

Conceptul de amorsare (engl. priming) se referă la fenomenul conform căruia expunerea la un stimul întâlnit inițial are impact asupra răspunsului la un stimul întâlnit ulterior. Deși amorsarea a fost investigată cu precădere în contextul psihologiei consumatorului, studii recente evidențiază utilitatea acestei tehnici și în cazul simptomelor anxioase, depresive și schizofrenice. Laboratorul de Științe Cognitive Clinice se concentrează pe studierea emoțiilor negative întâlnite în diverse tulburări clinice (de exemplu, tulburările de anxietate) și efectului tehnicii de amorsare asupra acestora.  

Anxietatea în relație cu parametri fiziologici

Anxietatea, unul dintre conceptele-cheie din psihologie, este un factor de vulnerabilitate pentru sensibilitatea emoțională. Relația ei cu sistemele fiziologice, cu precădere cel cardiovascular este foarte controversată. De aceea, Laboratorul de Științe Cognitive Clinice își propune să investigheze efectele anxietății asupra funcționalității cardiovasculare, precum și mecanismele implicate în procesul de reglare emoțională pentru a facilita astfel funcționarea optimă a inimii.  

Rolul conflictului munca-familie în psihopatologie

Conflictul muncă-familie sau dificultățile în echilibrarea atribuțiilor familiale cu cele profesionale reprezintă o  provocare cu care se confruntă majoritatea persoanelor de pe piața muncii, în special în contextul social actual. Efectele negative asupra calității vieții individului fac din conflictul muncă-familie o temă recurentă în literatura de specialitate.  În acord cu această tendință, cercetările din cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice se axează pe investigarea rolului pe care conflictul munca-familie îl are în dezvoltarea psihopatologiei. 

Moralitatea și deciziile morale

Studiul deciziilor morale a prezentat de-a lungul timpului două direcții importante. Pe de o parte, abordările cognitive și neurocognitive susțin faptul că rațiunea determină judecățile morale, iar pe de altă parte, abordările de tip intuiționist se bazează pe postulatul conform căruia intuițiile (i.e. emoțiile) determină aceste judecăți. Cu toate acestea, abordările recente susțin ideea că niciuna dintre aceste direcții nu abordează toate aspectele-cheie ale judecății morale, conturându-se din ce în ce mai puternic ideea unui model integrativ cognitiv-intuiționist al deciziilor morale. În cadrul Laboratorului de Științe Cognitive, adresăm aceste controverse prin explorarea rolului cogniției și al emoțiilor în judecata morală. 

Decizii socio-economice în psihopatologie

Deciziile socio-economice sunt adesea studiate utilizând jocuri economice (Ultimatum Game, Dictator Game) care încearcă să simuleze realitatea cât mai eficient. Recent, studiile din domeniu sugerează că diverse tulburări sau simptomatologii (precum cea depresivă sau anxioasă) pot influența deciziile socio-economice ale persoanelor afectate.Luând în considerare prevalența ridicată a acestor tulburări și importanța deciziilor economice în viața de zi cu zi, explorarea relației dintre diferențele individuale, factorii psihopatologici și deciziile socio-economice reprezintă o arie de cercetare importantă.

Rolul distorsiunilor cognitive în psihopatologie

Distorsiunile cognitive reprezintă tipare defectuoase de răspuns, erori în judecată şi în luarea deciziilor și sunt prezente la toţi oamenii. În anumite forme însă, ele par să joace un rol important în declanșarea și menținerea tulburărilor psihice. În acest sens, în ultimii ani, studierea acestui domeniu s-a orientat predominant pe modificarea distorsiunilor în scopul reducerii simptomatologiei. În cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice, au fost publicate o serie de articole care au investigat acest mecanism în tulburări clinice precum tulburările depresive sau tulburările de anxietate.

Mecanisme cognitive în tulburările depresive

Depresia este una dintre cele mai întâlnite tulburări mintale. Este însoţită de o serie de simptome ce afectează semnificativ funcţionarea în mai multe domenii, printre care cel cognitiv şi social. În principal, în ceea ce priveşte tulburările depresive, cercetările s-au focalizat pe identificarea factorilor care stau la baza acestei tulburări, precum şi pe dezvoltarea și testarea intervenţiilor. În literatura de specialitate, un factor recurent în acest context îl reprezintă distorsiunile cognitive. În această direcţie, în cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice a fost publicată o meta-analiză care a investigat rolul distorsiunilor cognitive de interpretare în tulburarea depresivă.

Plasticitatea cognitivă a persoanelor bilingve în raport cu cele non-bilingve. Implicațiile interacțiunii dintre limbaj și cogniție

Odată cu avansarea globalizării și a multiculturalității, bilingvismul a devenit una dintre temele proeminente de cercetare în știință. În domeniul psihologiei și al neuroștiințelor, accentul este pus pe modificările în plan cognitiv pe care bilingvismul le aduce, cum ar fi o mai bună coordonare a funcțiilor executive (în special a flexibilității cognitive – comutarea sarcinilor și a controlului inhibitoriu). În cadrul Laboratorului, ne propunem să explorăm atât controversa existenței avantajului cognitiv al persoanelor bilingve față de persoanele monolingve, cât și modurile în care acest avantaj se prefigurează.

Trauma secundară și experiențele adverse

Stresul traumatic secundar se referă la expunerea indirectă la un eveniment sau la un șir de evenimente traumatice, precum vizualizarea de materiale media cu un conținut violent explicit sau înfricoșător sau ascultarea în detaliu a unei povești care descrie un eveniment traumatizant. Studiile arată că persoanele expuse indirect la evenimente traumatice suferă de simptome similare sindromului de stres post-traumatic, sugerând importanța intervențiilor inclusiv pentru victimele indirecte ale acestor evenimente. LSCC își propune să cerceteze mecanismele și consecințele relației dintre expunerea indirectă la experiențele adverse și apariția simptomatologiei stresului traumatic secundar.

Pentru atingerea obiectivelor de cercetare menționate mai sus în mod riguros, Laboratorul de Științe Cognitive Clinice utilizează mijloace statistice și metodologice robuste și inovatoare.
Detaliem mai jos câteva dintre acestea.

MIJLOACE STATISTICE SI METODOLOGICE

Scopul teoriei rețelelor în psihopatologie

Teoria rețelelor (eng. Network Theory) se rezumă la studiul relațiilor simetrice sau asimetrice dintre mai multe obiecte distincte (discrete). În mod tangibil, aceasta implică utilizarea mai multor procedee statistice, cum ar fi analiza de rețea (eng. Network Analysis). Aplicată în ramura psihopatologiei, această abordare are potențialul de a crea un front comun în ceea ce privește modul în care privim, diagnosticăm și conceptualizăm psihopatologia, prin scoaterea în evidență a factorilor transdiagnostici, cimentarea unui model explicativ general al tulburărilor, și implicit combaterea modelului categorial.

Meta-analizele

Acestea reprezintă procedee statistice care combină rezultatele mai multor studii științifice, cu condiția ca acestea să aibă o temă comună. Este important de menționat faptul că meta-analizele au un grad de încredere mai ridicat decât articolele individuale, întrucât elimină parțial eroarea umană ce poate influența rezultatele unui studiu individual și dispun de o putere statistică mai mare. 

Evaluarea ecologică momentană

Această metodă are ca scop reducerea sau eliminarea biasurilor de memorie, concomitent cu sporirea validității ecologice prin surprinderea modificărilor în timp real al comportamentelor. În esență, evaluarea ecologică momentană (engl. Ecological Momentary Assessment) presupune (a) colectarea datelor în contexte reale, ce aparțin de viața de zi cu azi a participanților, lucru care se întâmplă (b) la momente selectate ținând cont de o anumită strategie, ținând cont de faptul că (c) vor fi completate mai multe astfel de evaluări de-a lungul timpului, pentru a zugrăvi o imagine completă a modului în care variază în timp comportamentele vizate. Nu în ultimul rând, nu trebuie uitat faptul că (d) este necesar ca aspectul vizat de aceste evaluări să rămână starea curentă a subiecților.

ro_RORomână