Articol redactat de Ana Toma

Dacă te-ai certat vreodată cu partenerul de cuplu din cauza unui like pe Facebook dat unei persoane de sex opus, statusului relației, fotografiei de profil, a comentariilor și mesajelor private sau a noilor prieteni din lista ta, înseamnă că te confrunți cu una dintre cele mai frecvente probleme ale cuplului modern: amenințarea rețelelor de socializare.

În ciuda numeroaselor aspecte pozitive, ele prezintă, pentru relațiile noastre de cuplu, riscuri adiționale, inexistente cu puțin timp în urmă. Și pentru că este o problemă atât de comună în zilele noastre, literatura de specialitate a încercat să afle cum afectează, mai exact, rețelele de socializare viața amoroasă, în ce contexte fac mai mult rău decât bine și cum le putem utiliza în favoarea noastră.

Este relația mea afectată de rețelele de socializare?

Când vine vorba despre probleme în relația de cuplu, gelozia este actorul principal, iar efectele ei asupra funcționării cuplului au fost intens studiate (Bevan, 2011; Carson & Cupach, 2000; Dandurand & Lafontaine, 2014). Dacă într-o oarecare măsură, gelozia este firească sau chiar necesară relației tale (Attridge, 2013; Sheets, Fredendall, & Claypool, 1997), nu același lucru se poate spune despre gelozia care se manifestă excesiv, prea des sau ca reacție la situații imaginare (Attridge, 2013; Carson & Cupach, 2000). În aceste contexte, ea poate duce la o mulțime de consecințe negative, de la insatisfacție în relația de cuplu până la despărțire, violență sau chiar uciderea partenerului (Barelds & Barelds‐Dijkstra, 2007; Bevan, 2011; Bookwala, Frieze, Smith, & Ryan, 1992; Puente & Cohen, 2003; Wilson & Daly, 1996).

Prin intermediul geloziei, rețelele de socializare îți pot afecta sever relația de cuplu, iar modul în care le utilizezi este esențial în acest context.  De exemplu, prea mult timp petrecut pe rețelele de socializare sau dependența de acestea poate trezi suspiciuni partenerului tău. Din perspectiva lui, cu cât le dedici mai mult timp, cu atât probabilitatea să cunoști alți potențiali parteneri este mai mare (Elphinston & Noller, 2011; Muise, Christofides, & Desmarais, 2009). La fel de importante în acest context sunt mesajele, comentariile și like-urile pe care le primim și le oferim – dacă schimbul se face cu o persoană de sex opus, în mod aproape inevitabil, ele vor stârni gelozia partenerului (Muise et al., 2009; Utz & Beukeboom, 2011). Mai mult, pentru a alunga sau a-și confirma bănuielile, el se va angaja astfel într-un proces anevoios și îndelungat de monitorizare a activității tale pe Facebook. În aceste condiții, calitatea relației are, de cele mai multe ori, de suferit (Elphinston & Noller, 2011; Hand, Thomas, Buboltz, Deemer, & Buyanjargal, 2013). Dacă se întâmplă ca el să se îndoiască oricum de sinceritatea sau de fidelitatea ta, toate acestea nu vor face decât să-i sporească neîncrederea (Marshall, Bejanyan, Di Castro, & Lee, 2013).

Expunerea publică a relației joacă, de asemenea, un rol important și îți poate afecta relația dacă tu și partenerul tău nu cădeți de acord asupra acestui aspect. Papp, Danielewicz și Cayemberg (2012) arată că atunci când doar unul dintre parteneri își dorește să anunțe oficial intrarea în relație, satisfacția în cuplu este mai redusă. Chiar dacă poate părea irațional sau lipsit de importanță, semnificația simbolică a refuzului de a-și anunța noul statut este cea care dă naștere geloziei și neîncrederii (Zhao, Schwanda Sosik, & Cosley, 2012). Pentru partenerul doritor de expunere, este aproape ca și cum i-ai spune că nu ești suficient de sigur sau de implicat în relație pentru a o aduce la cunoștință celorlalți (Mod, 2010).

Natura activității tale pe Facebook este un alt factor important. Puși să-și imagineze o situație ipotetică în care descoperă întâmplător o poză  a partenerului care a fost ascunsă de ei și în care apare și o persoană de sex opus, participanții unui studiu au raportat emoții negative puternice precum furie, dezgust, durere sau gelozie. Prin urmare, dacă vrei să te ferești de urmări similare, setările de confidențialitate n-ar trebui să-ți includă partenerul (Muscanell, Guadagno, Rice, & Murphy, 2013; Zhao et al, 2012).

O altă latură problematică a rețelelor de socializare este faptul că păstrează fotografiile sau activitățile cu foști parteneri, afectând formarea noilor relații sau satisfacția în relația curentă. Chiar dacă majoritatea persoanelor șterg aceste fotografii de pe profilul lor, ele nu pot controla ce se întâmplă cu fotografiile de pe profilul celuilalt sau al prietenilor comuni (LeFebvre, Blackburn, & Brody, 2015). Din aceeași categorie face parte și păstrarea legăturii sau a prieteniei pe Facebook cu fostul partener. Deși în teorie, acestea pot părea aspecte minore, lipsite de putere sau importanță, realitatea mai puțin plăcută ne arată adesea contrariul – pentru noii parteneri, ele rămân motive de nesiguranță, suspiciune și gelozie (Mod, 2010; Muise et al., 2009).

Sunt rețelele de socializare întotdeauna nocive pentru relația mea?

Înainte să-ți dezactivezi contul sau să-ți schimbi statutul amoros de pe Facebook, ar trebui să știi că rețelele de socializare pot fi benefice relației tale. Rezultatele cercetărilor arată că anunțarea oficială a relației pe Facebook poate spori sentimentul de securitate în relație. Este modalitatea prin care tu și partenerul tău vă proclamați indisponibilitatea amoroasă și vă asumați public angajamentul față de celălalt (Fox & Warber, 2013). Aceste beneficii sunt însă valabile atunci când sunteți în egală măsură dornici să vă expuneți relația. Potrivit lui Papp et al. (2012), partenerii care se includ reciproc în fotografiile de profil tind să fie mai satisfăcuți în relația de cuplu. Iar cuplurile care par fericite pe rețelele de socializare sunt percepute în același mod și de ceilalți. Indiferent dacă fericirea e autentică sau nu (Emery, Muise, Alpert, & Le, 2015). Surprinzător sau nu însă, literatura ne arată că acele cupluri care își împărtășesc mai intens și mai frecvent sentimentele în spațiul virtual public sunt, într-adevăr, mai mulțumite de relațiile lor (Saslow, Muise, Impett, & Dubin, 2013). De asemenea, ele tind să fie mai dezvoltate în plan personal datorită faptului că integrează într-o mai mare măsură interesele, resursele și oportunitățile partenerilor în propria identitate (Carpenter & Spottswood, 2013).

Iar dacă relația ta este una la distanță, beneficiile rețelelor de socializare devin deja evidente (Billedo, Kerkhof, & Finkenauer, 2015).

Ne-am despărțit sau…nu? Cum împiedică rețelele de socializare recuperarea post-despărțire.

Relațiile nu sunt singurele afectate de posibilitățile infinite pe care ni le oferă rețelele de socializare. Propria noastră recuperare după despărțire are de suferit. Studiile arată în mod consistent că, după dizolvarea relației, cei doi continuă să-și urmărească activitatea pe Facebook (Fox & Tokunaga, 2015), iar motivele sunt diverse; fie că se întreabă de ce partenerul a încheiat relația și speră să găsească răspunsul în lista lui de prieteni sau că vrea să știe dacă a început o nouă relație, dacă e fericit sau dacă îi duce dorul, impulsul de a-i verifica profilul este aproape irezistibil (Tong, 2013). Mai mult, poate deveni cu adevărat riscant dacă ne gândim că, nu de puține ori, duce la comportamente obsesive de hărțuire atât în mediul virtual, cât și în viața reală (Lyndon, Bonds-Raacke, & Cratty, 2011).

E ușor să fim induși în eroare de starea de liniște temporară pe care ne-o dă accesul la viața fostului partener, dar în realitate, nu facem decât să adâncim suferința și să ne întârziem recuperarea. Rezultatele cercetărilor arată că persoanele care continuă să urmărească activitatea celuilalt după despărțire sunt mai deprimate, mai atrase sexual de acesta și mai dornice să refacă legătura cu el. Mai mult, întreaga lor dezvoltare personală post-despărțire este inhibată (Marshall, 2012). Așadar, dacă îți dorești să depășești mai repede durerea despărțirii, un prim pas ar fi să eviți profilul de Facebook al fostului partener (LeFebvre et al., 2015).

În condițiile în care rețelele de socializare au devenit aproape indispensabile, poate cel mai util ar fi să învățăm să le utilizăm în favoarea noastră. Iar în ceea ce privește relația de cuplu, am putea începe prin a discuta deschis cu partenerul nostru despre modul în care ne propunem să le utilizăm, cum ne pot afecta relația și cum o putem proteja de aceste pericole (Zhao et al., 2012).

Bibliografie

Attridge, M. (2013). Jealousy and relationship closeness: Exploring the good (reactive) and bad (suspicious) sides of romantic jealousy. SAGE Open, 3(1), 1-16.

Barelds, D. P., & Barelds‐Dijkstra, P. (2007). Relations between different types of jealousy and self and partner perceptions of relationship quality. Clinical Psychology & Psychotherapy: An International Journal of Theory & Practice, 14(3), 176-188.

Bevan, J. L. (2011). The consequence model of partner jealousy expression: Elaboration and refinement. Western Journal of Communication, 75(5), 523-540.

Billedo, C. J., Kerkhof, P., & Finkenauer, C. (2015). The use of social networking sites for relationship maintenance in long-distance and geographically close romantic relationships. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 18(3), 152-157.

Bookwala, J., Frieze, I. H., Smith, C., & Ryan, K. (1992). Predictors of dating violence: A multivariate analysis. Violence and Victims, 7(4), 297-311.

Carpenter, C. J., & Spottswood, E. L. (2013). Exploring romantic relationships on social networking sites using the self-expansion model. Computers in Human Behavior, 29(4), 1531-1537.

Carson, C. L., & Cupach, W. R. (2000). Fueling the flames of the green‐eyed monster: The role of ruminative thought in reaction to romantic jealousy. Western Journal of Communication (includes Communication Reports, 64(3), 308-329.

Dandurand, C., & Lafontaine, M. F. (2014). Jealousy and couple satisfaction: A romantic attachment perspective. Marriage & Family Review, 50(2), 154-173.

Elphinston, R. A., & Noller, P. (2011). Time to face it! Facebook intrusion and the implications for romantic jealousy and relationship satisfaction. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 14(11), 631-635.

Emery, L. F., Muise, A., Alpert, E., & Le, B. (2015). Do we look happy? Perceptions of romantic relationship quality on Facebook. Personal Relationships, 22(1), 1-7.

Fox, J., & Tokunaga, R. S. (2015). Romantic partner monitoring after breakups: Attachment, dependence, distress, and post-dissolution online surveillance via social networking sites. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 18(9), 491-498.

Fox, J., & Warber, K. M. (2013). Romantic relationship development in the age of Facebook: An exploratory study of emerging adults’ perceptions, motives, and behaviors. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 16(1), 3-7.

Hand, M. M., Thomas, D., Buboltz, W. C., Deemer, E. D., & Buyanjargal, M. (2013). Facebook and romantic relationships: Intimacy and couple satisfaction associated with online social network use. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 16(1), 8-13.

LeFebvre, L., Blackburn, K., & Brody, N. (2015). Navigating romantic relationships on Facebook: Extending the relationship dissolution model to social networking environments. Journal of Social and Personal Relationships, 32(1), 78-98.

Lyndon, A., Bonds-Raacke, J., & Cratty, A. D. (2011). College students’ Facebook stalking of ex-partners. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 14(12), 711-716.

Marshall, T. C. (2012). Facebook surveillance of former romantic partners: Associations with postbreakup recovery and personal growth. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 15(10), 521-526.

Marshall, T. C., Bejanyan, K., Di Castro, G., & Lee, R. A. (2013). Attachment styles as predictors of Facebook‐related jealousy and surveillance in romantic relationships. Personal Relationships, 20(1), 1-22.

Mod, G. B. (2010). Reading romance: the impact Facebook rituals can have on a romantic relationship. Journal of Comparative Research in Anthropology & Sociology, 1(2), 61-77.

Muise, A., Christofides, E., & Desmarais, S. (2009). More information than you ever wanted: Does Facebook bring out the green-eyed monster of jealousy? CyberPsychology & Behavior, 12(4), 441-444.

Muscanell, N. L., Guadagno, R. E., Rice, L., & Murphy, S. (2013). Don’t it make my brown eyes green? An analysis of Facebook use and romantic jealousy. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 16(4), 237-242.

Papp, L. M., Danielewicz, J., & Cayemberg, C. (2012). “Are we Facebook official?” Implications of dating partners’ Facebook use and profiles for intimate relationship satisfaction. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 15(2), 85-90.

Puente, S., & Cohen, D. (2003). Jealousy and the meaning (or nonmeaning) of violence. Personality and Social Psychology Bulletin, 29(4), 449-460.

Saslow, L. R., Muise, A., Impett, E. A., & Dubin, M. (2013). Can you see how happy we are? Facebook images and relationship satisfaction. Social Psychological and Personality Science, 4(4), 411-418.

Sheets, V. L., Fredendall, L. L., & Claypool, H. M. (1997). Jealousy evocation, partner reassurance, and relationship stability: An exploration of the potential benefits of jealousy. Evolution and Human Behavior, 18(6), 387-402.

Tong, S. T. (2013). Facebook use during relationship termination: Uncertainty reduction and surveillance. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 16(11), 788-793.

Utz, S., & Beukeboom, C. J. (2011). The role of social network sites in romantic relationships: Effects on jealousy and relationship happiness. Journal of Computer-Mediated Communication, 16(4), 511-527.

Wilson, M. I., & Daly, M. (1996). Male Sexual Proprietariness and Violence Against Wives. Current Directions in Psychological Science, 5(1), 2-7.

Zhao, X., Schwanda Sosik, V., & Cosley, D. (2012). It’s complicated: how romantic partners use Facebook. In Proceedings of the SIGCHI Conference on Human Factors in Computing Systems (pp. 771-780). New York, NY: ACM.