scris de Andreea Luca

Procesul de îmbătrânire și cogniția

Până acum, îmbătrânirea a fost privită ca un proces caracterizat prin declin și deficit în multe dintre domeniile de funcționare cum ar fi sănătatea fizică, procesarea cognitivă, memoria executivă sau controlul prefrontal. Aceste lucruri au făcut ca perioada târzie a vieții să fie privită ca o perioadă de „condamnare și tristețe” (Reed, Chan, & Mikels, 2014). Descoperirile din ultimii ani au arătat că acest lucru nu este în totalitate adevărat deoarece procesarea informațiilor negative scade odată cu creșterea în vârstă, iar frecvența și intensitatea emoțiilor negative scade în mod constant la maturitate atingând un platou în jurul vârstei de 60 de ani (Mather & Carstensen, 2005).

De fapt, avem de-a face cu un paradox al îmbătrânirii numit „efectul pozitivității”. Acesta este în opoziție cu „distorsiunea negativității” întâlnită mai ales la adulții tineri. Termenul de „efect al pozitivității” se referă la o creștere a preferinței pentru stimulii pozitivi în detrimentul celor negativi, corelată cu vârsta, în special în domeniul memoriei și al atenției (Charles & Carstensen, 2010; Mather & Carstensen, 2005), asa cum arată studiile listate mai jos.

Ce este „efectul pozitivității la adulții în vârstă” și care sunt mecanismele de funcționare?

(a) Studiile recente arată că reglarea emoțională și în special funcționarea emoțională nu suferă un declin constant, așa cum se credea despre majoritatea proceselor cognitive, ci chiar se îmbunătățește odată cu trecerea timpului (Costa & Siegler, 2003; (Charles & Carstensen, 2010).

(b) De asemenea, cercetările arată că tinerii acordă mai multă importanță procesării informației negative decât celei pozitive, mai ales în contextul luării deciziilor, a memoriei și a formării de opinie (Baumeister, Bratslavsky, Finkenauer, & Vohs, 2001). Însă, odată cu înaintarea în vârstă procesarea informației relevantă emoțional capătă o altă perspectivă, iar persoanele procesează cu predilecție informațiile pozitive, acordând mai puțină importanță informației cu caracter negativ, care își pierde din relevanță.

Teoria selectivității socio-emoționale

Potrivit acestei teorii, țelurile noastre sunt dependente de contextul temporal, de aceea, atunci când oamenii percep timpul ca fiind expansiv, ca în tinerețe, tind să se concentreze asupra evenimentelor viitoare și a pregătirii pentru viitor, dimpotrivă, atunci când îmbătrânesc, oamenii încep să perceapă mai clar granițele timpului lor și să se concentreze mai mult asupra prezentului și a aspectelor emoționale ale vieții, cum ar fi dorința de a trăi o viață plină de sens sau de a se simți conectat din punct de vedere social.

Prin urmare, odată cu înaintarea în vârstă are loc o modificare a motivației, dar acest lucru nu are legătură în mod expres cu procesul îmbătrânirii ci este mai complex de atât, putându-se observa chiar și la persoanele tinere, atunci când acestea se confruntă cu evenimente sau boli care le pun în pericol viața (Carstensen & Fredrickson, 1998).

Concluzii și direcții viitoare de cercetare

În concluzie, odată cu trecerea timpului, oamenii încep să aibă o perspectivă centrată pe prezent care le permite să se concentreze mai mult asupra informațiilor relevante și preponderent pozitive. Contrar perspectivei de simț comun, îmbătrânirea sănătoasă, cel puțin, vine cu o serie de efecte pozitive neașteptate.

Bibliografie

Baumeister, R. F., Bratslavsky, E., Finkenauer, C., & Vohs, K. D. (2001). Bad is stronger than good. Review of General Psychology, 5(4), 323-370. https://doi.org/10.1037//1089-2680.5.4.323

Carstensen, L. L., & Fredrickson, B. L. (1998). Influence of HIV status and age on cognitive representations of others. Health Psychology: Official Journal of the Division of Health Psychology, American Psychological Association, 17(6), 494-503.

Charles, S. T., & Carstensen, L. L. (2010). Social and Emotional Aging. Annual Review of Psychology, 61(1), 383-409. https://doi.org/10.1146/annurev.psych.093008.100448

Costa, P., & Siegler, I. C. (2003). Recent Advances in Psychology and Aging. Elsevier.

Mather, M., & Carstensen, L. L. (2005). Aging and motivated cognition: the positivity effect in attention and memory. Trends in Cognitive Sciences, 9(10), 496-502. https://doi.org/10.1016/j.tics.2005.08.005

Reed, A. E., Chan, L., & Mikels, J. A. (2014). Meta-analysis of the age-related positivity effect: Age differences in preferences for positive over negative information. Psychology and Aging, 29(1), 1-15. https://doi.org/10.1037/a0035194