Articol redactat de Simona Pascal

Utilizarea platformelor sociale a crescut considerabil în ultimii ani. Astfel, cercetările privind necesitățile psihologice care implică rețelele sociale au evidențiat faptul că nevoia de apartenență la grupuri și nevoia de auto-prezentare, precum și evitarea unor stări emoționale negative, cum ar fi singurătatea și plictiseala, ar favoriza folosirea diferitelor medii sociale. Prin urmare, frica de a rata pare să fie relaționată cu nevoia fundamentală de a apartenență.

Ce presupune frica de a rata?

Fear of missing out (FoMO) sau frica de a rata presupune confruntarea cu percepția conform căreia ceilalți ar putea lua parte la experiențe pline de satisfacții de la care persoana respectivă este absentă (Przybylski, Murayama, DeHaan, & Gladwell, 2013). În literatura de specialitate, FoMO este explicat prin intermediul a două teorii, mai precis cea a auto-determinării și teoria nevoii de apartenență. În primul caz, deficitele în nevoile psihologice intensifică sensibilitatea față de FoMO, conducând la utilizarea mediilor de socializare online, care satisfac necesitățile psihologice, în timp ce teoria nevoii de apartenență propune că FoMO este condus de incertitudinea cu privire la apartenența socială; cu cât este mai mare nevoia de a fi membru, cu atât mai mare este probabilitatea de a experimenta FoMO (Dogan, 2019).

Conceptualizarea lui FoMO a fost criticată, deoarece s-a subliniat faptul că este vorba doar despre un proces afectiv, nu neapărat de teamă. Conform acestei critici, FoMO este definit ca fiind o stare afectivă negativă pe care o întâlnesc oamenii ca urmare a conștientizării experiențelor temporare, favorabile și auto-relevante, care au loc în mediul din care aceștia sunt absenți (Hayran, Anik, & Gurhan-Canli, 2016). Astfel, acești autori au propus trei antecedente ale FoMO, mai precis (a) experiențele favorabile la care persoana lipsește, (b) auto-relevanța experiențelor pierdute și (c) popularitatea experiențelor pierdute. Mai exact, pentru a experimenta FoMO, mai întâi, trebuie să percepi experiența la care lipsești ca fiind atât de favorabilă și dorită. În al doilea rând, experiența ar trebui să fie percepută ca fiind relevantă pentru experiențele personale și de viață. În al treilea rând, experiența ar trebui să fie extrem de populară printre alte persoane.

Statisticile evidențiază faptul că mai mult de jumătate dintre oamenii cu vârste cuprinse între 18 și 33 de ani experimentează FoMO în viața de zi cu zi, iar acest aspect se petrece mai ales în situațiile în care implică prieteni (Rifkin, Cindy, & Kahn, 2015). Mai exact, persoanele care au lipsit de la un eveniment social la care se așteaptă ca prietenii săi să se bucure, sunt foarte susceptibili în a experimenta FoMO, dar măsura în care este experimentat FoMO poate fluctua în funcție de situații. Cercetările recente asupra studenților care studiază în străinătate susțin această idee prin faptul că persoanele care studiază în străinătate au șanse mai crescute de a experimenta FoMo (Hetz, Dawson & Cullen, 2015).

Cercetările au evidențiat faptul că momentul zilei poate reprezenta un factor situațional care influențează FoMO. Astfel, FoMO este experimentat frecvent mai târziu în cursul zilei și la finalul săptămânii. De asemenea, experiența FoMO este legată de afectele negative și de un nivel crescut al stresului, această constatare sugerând faptul că FoMO este în detrimentul stării emoționale a oamenilor (Milyavskaya, Saffran, Hope, & Koestner, 2018).

Un alt aspect esențial subliniat în cadrul studiilor este faptul că nivelul FoMO experimentat în contextul rețelelor sociale este asemănător cu cel prin intermediul contactului social direct; așadar, oamenii experimentează FoMO indiferent de modul în care aceștia află despre activitatea alternativă la care ei lipsesc (Milyavskaya, Saffran, Hope, & Koestner, 2018).

Principalele aspecte ale fricii de a rata abordate în domeniul clinic

Din punct de vedere neurobiologic, studiile au investigat relațiile dintre FoMO și excluderea socială, respectiv integrarea socială. Constatările susțin faptul că FoMO este asociat cu o mai mare sensibilitate față de experiențele de integrare socială, comparativ cu excluderea socială și necesitatea de apartenență (Lai, Altavilla, Ronconi, & Aceto, 2016).

FoMO este experimentat mai frecvent în situațiile în care persoanele realizează activități obligatorii (activități academice sau profesionale). De asemenea, studiile evidențiază efectele nocive ale FoMO. Experiențele mai frecvente ale FoMO au fost asociate cu afecte negative crescute, oboseală, un nivel al stresului ridicat, probleme de somn și simptome fizice, fără afectarea afectelor pozitive și vitalității. Mai mult, frecvența experiențelor zilnice ale FoMO nu prezintă nicio legătură cu trăsăturile de personalitate Big Five (Milyavskaya, Saffran, Hope, & Koestner, 2018). FoMO prezintă un rol esențial în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale, în această relație metacognițiile pozitive prezentând un rol mediator (Casale, Rugai, & Fioravanti, 2018).

Utilizarea compulsivă a rețelelor sociale declanșează oboseala socială legată de media, această confruntare cu oboseala conducând la depresie și anxietate, în anumite cazuri (Dhir, Yossatorn, Kaur, & Chen, 2018). Mai mult, singurătatea, depresia și anxietatea au o legătură pozitivă cu creșterea numărului de angajamente în rețelele sociale. FoMO mediază relația dintre starea de bine și aceste angajamente, mai precis scăderea stării de bine este relaționată cu creșterile FoMO, care, la rândul său, prezice angajamentele sociale (Reer, Tang, & Quandt, 2019).

Concluzii

FoMO începe să pătrundă prin relațiile noastre sociale, devenind, astfel, omniprezent în societate. Mai mult, în rândul adolescenților și tinerilor, posibilitatea unei conexiuni, din perspectivă socială, este mai importantă decât propria viață, dar și a altora. Astfel, FoMO poate limita activitățile cotidiene și, implicit, succesul personal, prin întreruperea sarcinilor academice sau profesionale, irosirea timpului și a relațiilor cu persoanele apropiate, toate aceste aspecte datorându-se faptului că „Există atât de multe lucruri pe care ceilalți le realizează, iar eu le ratez”.  Cu toate acestea, cercetările realizate pe FoMO prezintă rezultate mixte, ce necesită mai multe investigații pentru a stabili modul în care acesta poate perturba sănătatea mentală.

Referințe bibliografice

Casale, S., Rugai, L., & Fioravanti, G. (2018). Exploring the role of positive metacognitions in explaining the association between the fear of missing out and social media addiction. Addictive Behaviors, 85, 83-87. https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2018.05.020

Dhir, A., Yossatorn, Y., Kaur, P., & Chen, S. (2018). Online social media fatigue and psychological wellbeing—A study of compulsive use, fear of missing out, fatigue, anxiety and depression. International Journal of Information Management, 40, 141-152. https://doi.org/10.1016/j.ijinfomgt.2018.01.012

Dogan, V. (2019). Why Do People Experience the Fear of Missing Out (FoMO)? Exposing the Link Between the Self and the FoMO Through Self-Construal. Journal of Cross-Cultural Psychology, 1-15. https://doi.org/10.1177/0022022119839145

Hayran, C., Anik, L., & Gurhan-Canli, Z. (2016). Exploring the antecedents and consumer behavioral consequences of “feeling of missing out” (FoMO). In P. Moreau & S. Puntoni (Eds.), Advances in consumer research (pp. 468-469). Duluth, MN: Association for Consumer Research.

Hetz, P. R., Dawson, C. L., & Cullen, T. A. (2015). Social media use and the fear of missing out (FoMO) while studying abroad. Journal of Research on Technology in Education, 47(4), 259-272. https://doi.org/10.1080/15391523.2015.1080585

Lai, C., Altavilla, D., Ronconi, A., & Aceto, P. (2016). Fear of missing out (FOMO) is associated with activation of the right middle temporal gyrus during inclusion social cue. Computers in Human Behavior, 61, 516-521. http://dx.doi.org/10.1016/j.chb.2016.03.072

Milyavskaya, M., Saffran, M., Hope, N., & Koestner, R. (2018). Fear of missing out: Prevalence, dynamics, and consequences of experiencing FOMO. Motivation and Emotion, 42(5), 725-737. https://doi.org/10.1007/s11031-018-9683-5

Milyavskaya, M., Saffran, M., Hope, N., & Koestner, R. (2018). Fear of missing out: Prevalence, dynamics, and consequences of experiencing FOMO. Motivation and Emotion, 42(5), 725-737. https://doi.org/10.1007/s11031-018-9683-5

Przybylski, A. K., Murayama, K., DeHaan, C. R., & Gladwell, V. (2013). Motivational, emotional, and behavioral correlates of fear of missing out. Computers in Human Behavior, 29, 1841-1848. https://doi.org/10.1016/j.chb.2013.02.014

Reer, F., Tang, W. Y., & Quandt, T. (2019). Psychosocial well-being and social media engagement: The mediating roles of social comparison orientation and fear of missing out. New Media & Society, 1-20. https://doi.org/10.1177/1461444818823719

Rifkin, J., Cindy, C., & Kahn, B. (2015). FoMO: How the fear of missing out leads to missing out. In K. Diehl & C. Yoon (Eds.), Advances in consumer research (pp. 244-248). Duluth, MN: Association for Consumer Research.