Articol redactat de Eduard Gușan

Rețele de socializare au devenit o prezență obișnuită în viața de zi cu zi iar impactul lor asupra sferelor vieții devine tot mai pregnant. Fenomenul rețelelor de socializare vine pentru psihoterapeuți atât cu o serie de oportunități, cât și cu multe provocări pentru viața lor profesională. Considerând mai ales contextul nou impus de reglementarile GDPR, activitatea online lipsită de prudență a psihoterapeutului poate duce la încălcări etice și deontologice.

Există multiple beneficii aduse de rețelele de socializare în viața profesională a psihologului și psihoterapeutului. Este mult facilitată diseminarea informației, activismul social, difuzarea evenimentelor sau educarea populației. Pe lângă acestea, sunt adesea utilizate ca mijloace de marketing și promovare a serviciilor de specialitate. Dificultățile apar în încercarea de a delimita activitatea online profesională de cea personală.

Ce riscuri aduce suprapunerea virtuală a vietii profesionale cu cea personală?

Zur, O. (2011) menționează că cel mai sigur mijloc de apariție profesională online sunt site-urile care nu oferă posibilitatea vizitatorilor de a adăuga comentarii, fiind pur informative. Paginile de Facebook, separate de profilurile private, sunt la fel recomandate, fiind și cele mai răspândite datorită expunerii și a modalităților de promovare. Pe paginile profesionale există însă posibilitatea de feedback din partea vizitatorilor ceea ce nu le fac foarte sigure din punct de vedere a confidențialității.

O delimitare mai bună a vieții private de cea profesională o fac setările de confidențialitate a profilului personal, uneori trecute cu vederea de psihoterapeuți. Restricționarea străinilor de a accesa informațiile personale poate fii însă ineficientă atunci când informația ajunge publică prin intermediul altor utilizatori (Lannin & Scott, 2013). În termeni largi, orice informație distribuită pe Facebook nu este confidențială, datorită prelucrării și distribuirii datelor cu părțile terțe partenere. Serviciul de mesenger a siteului nu este o excepție în acest sens. Vă recomandam pentru mai multe detalii să revizuiți politica de confidențialitate a Facebook-ului.

Este prienia pe facebook o relatie extra-terapeutica?

O dilemă etică a vecinătății cibernetice dintre psihoterapeut și client este relația multiplă. Relațiile multiple în psihoterapie se referă la orice situație unde există roluri multiple între terapeut și client. Întrebarea dacă acceptarea unei „invitatții de prietenie“ pe rețelele de socializare constituie sau nu o relație multiplă, nu are inca un raspuns clar (Zur, O. & Zur, A., 2011). Este necesar de precizat că mulți dintre utilizatorii tineri adaugă alți utilizatori ca prieteni fără ca să îi vadă neaparat în proximitatea cercului lor social sau fără să considere aceasta o intruziune în viața lor privată.

Pe lângă aceasta, relațiile multiple nu sunt văzute neapărat ca neetice în sine. Asociația Psihologilor Americani, de exemplu, recomandă evitarea relațiilor multiple dacă psihoterapeutul se așteaptă că acestea vor reduce eficaciatea relației terapeutice sau poate  prejudicia clientul (APA, 2010). Codul deontologic la fel nu exclude definitiv existența relațiilor multiple (Colegiul Psihologilor din Romania, 2018), iar Codul de etică, disciplină şi deontologie profesională a psihoterapeuților adaugă că „dacă psihoterapeutul nu poate anticipa faptul că relaţiile multiple vor avea un efect negativ sau vor creşte riscul exploatării sau prejudicierii, acestea nu sunt considerate neetice” (Federația Română de Psihoterapie, 2017).

Younggren si Gottlieb (2004) propun o serie de întrebări care ghidează psihoterapeutul în identificarea necesității, beneficiului sau prejudiciului adus de o relație multiplă. Recomandările generale încurajează psihoterapeuții să discute argumentativ cu clienții cadrul și limitele interacțiunii online.

Pregatirea psihoterapeutului în era rețelelor de socializare

Există o discrepanță în utilizarea rețelelor de socializare între psihoterapeuții mai în vârstă și cei mai tineri, primii fiind de obicei mai reticenți în utilizarea lor (Myers, Endres, Ruddy, & Zelikovsky, 2012). Psihoterapeuții mai tineri ce folosesc rețelele de socializare ajung deseori într-o dilemă în ceea ce privește provocările etice, provocări ce deseori sunt trecute cu vederea sau rămân nesoluționate dacă supervizorii nu au o experiență în acest domeniu.

Mediile online, deja omniprezente, vor juca în timp un rol tot mai important atât în viața personală cât și în cea profesională. Viitorul rețelelor de socializare presupune viitoare dificultăți în păstrarea principiilor etice din relația psihoterapeutică iar definirea lor pentru mediul online devine tot mai ambiguă. Pregătirea deontologică a tinerilor specialiști ar trebui să acopere tot mai mult cazuistica online fără să priveze terapeuții de beneficiile aduse de rețelele de socializare.

Referințe bibliografice

American Psychological Association. (2010). Ethical principles of psychologists and code of conduct. Retrieved from http;//www.apa.org/ethics/code/index.aspx

American Psychological Association. (2014). Best Practices for an Online World.

Retrieved from http://www.apa.org/education/ce/1360354.aspx

Colegiul Psihologilor din România. (2018). Codul Deontologic al Profesiei de Psiholog cu Drept de Liberă Retrieved from https://www.alegericpr.ro/index.php/legislatie-alegeri.

Federaţia Română de Psihoterapie. (2017). Codul de etică, disciplină şi deontologie profesională.

Retrieved from https://www.psihoterapie.ro/index.php/certificari-si-registre/registrul-de-acte.

Lannin, D. G., & Scott, N. A. (2013). Social networking ethics: Developing best practices for the new small world. Professional Psychology: Research and Practice, 44(3), 135–141. https://doi.org/10.1037/a0031794

Myers, S. B., Endres, M. A., Ruddy, M. E., & Zelikovsky, N. (2012). Psychology graduate training in the era of online social networking. Training and Education in Professional Psychology, 6(1), 28–36. https://doi.org/10.1037/a0026388

Younggren, J. N., & Gottlieb, M. C. (2004). Managing risk when contemplating multiple relationships. Professional Psychology: Research and Practice, 35(3), 255-260.

http://dx.doi.org/10.1037/0735-7028.35.3.255

Zur, O. (2015). To Accept or Not to Accept? How to respond when clients send “Friend Request” to their psychotherapists or counselors on social networking sites. Retrieved from https://www.zurinstitute.com/socialnetworking.html.