În contextul societății actuale, în care rolul vieții profesionale devine tot mai pregnant și în care granițele dintre viața personală și cea profesională par să se estompeze, există un interes tot mai crescut atât din punct de vedere al cercetării științifice, cât și din cel al consecințelor practice, pentru echilibrul viață profesională- viață personală și pentru strategii de a-l instaura și menține (Mihelic, & Tekavcic, 2014). O potențială cale de a păstra acest echilibru, recunoscută inclusiv la nivel social și instituțional, o reprezintă perioadele de vacanță.

Consecințele pozitive ale vacanțelor

Dincolo de astfel de intuiții, datele existente pe acest subiect susțin ideea conform căreia timpul petrecut în vacanță este asociat în mod consistent cu un risc mai scăzut de a dezvolta boli cardiovasculare și alte probleme de sănătate (De Bloom, 2009; Eaker, Pinsky, & Castelli, 1992). În mod predictibil, mecanismul explicativ pentru acest fenomen pare să fie legat de expunerea constantă și prelungită la stres.

La fel de robuste sunt și asocierile dintre timpul petrecut în vacanță și sănătatea mentală. Astfel, perioadele petrecute în vacanță sunt asociate cu o stare de bine sporită (De Bloom, Geurts, & Kompier, 2012; 2013), cu un nivel mai scăzut al stresului perceput (Chen, Petrick, & Shahvali, 2016) sau cu beneficii interpersonale, asociate indirect cu starea de bine (Durko & Petrick, 2013). Relaționat și la un nivel mai general, timpul petrecut în aer liber este de asemenea asociat cu niveluri mai scăzute ale stresului, anxietății sau depresiei (Pearson & Craig, 2014). Nu în ultimul rând, un studiu longitudinal care combină date epidemiologice din mai multe surse subliniază că numărul de zile de vacanță prezice consumul ulterior de antidepresive (Hartig, Catalano, Ong, & Syme, 2013).

Și din punct de vedere al funcționării cognitive și, implicit, al productivității, vacanțele acționează ca un factor ce ameliorează efectele stresului și ale oboselii cronice, conducând la efecte benefice. Astfel, perioadele ce urmează unei vacanțe sunt asociate cu un nivel mai ridicat al creativității și flexibilității cognitive (De Bloom, Radstaak, & Geurts, 2014). În consecință, perioadele de vacanță au un impact pozitiv și asupra productivității și performanței la locul de muncă (Englesbe et al., 2007; Fritz & Sonnentag, 2006; Hockenberry, & Helmchen, 2014) sau în mediul educațional (Cooper et al., 1996).

Observații adiționale

Este totuși important de subliniat că dezangajarea de grijile cotidiene, aprecierea activităților din timpul vacanței și controlul perceput asupra acestor activități par să cântărească mai puternic decât timpul petrecut în vacanță în sine (Derks, ten Brummelhuis, Zecic, & Bakker, 2012; Sonnentag, 2012). Astfel, calitatea și sensul personal acordate timpului liber pot compensa pentru timpul mai redus petrecut în vacanță.

Într-o notă mai puțin optimistă, efectele pozitive menționate anterior nu par să se mențină pe o durată extinsă, ele diminuându-se după 3-4 săptămâni de la finalul vacanței (De Bloom, Geurts, & Kompier, 2013). Tocmai de aceea, este dezirabil ca vacanțele să fie extinse pe parcursul anului și nu comasate (De Bloom et al., 2009).

În concluzie, este important de menționat că deși timpul petrecut în vacanță pare să exercite efecte robuste în raport cu starea de bine, sănătatea fizică și mentală, precum și cu productivitatea la locul de muncă, acesta nu este un panaceu care să contrabalanseze pentru un dezechilibru constant între muncă și viață personală. Astfel, după cum a fost menționat anterior, literatura de specialitate subliniază faptul că efectele nocive ale stresului asociat cu locul de muncă pot fi contracarate prin practici zilnice, precum dezangajarea de stresul cotidian. (Wendsche, & Lohmann-Haislah, 2017).

Bibliografie

Chen, C. C., Petrick, J. F., & Shahvali, M. (2016). Tourism experiences as a stress reliever: Examining the effects of tourism recovery experiences on life satisfaction. Journal of Travel Research, 55(2), 150-160.

Cooper, H., Nye, B., Charlton, K. et al. (1996). The effects of summer vacation on achievement test scores. Review of Educational Research, 66, 227–268.

De Bloom, J., Geurts, S.A.E., & Kompier, M.A.J. (2012). Effects of short vacations, vacation activities and experiences on employee health and well-being. Stress and Health, 28(4), 305–318.

De Bloom, J., Geurts, S. A., & Kompier, M. A. (2013). Vacation (after-) effects on employee health and well-being, and the role of vacation activities, experiences and sleep. Journal of Happiness Studies, 14(2), 613-633.

De Bloom, J., Kompier, M., Geurts, S. et al. (2009). Do we recover from vacation? Journal of Occupational Health, 51, 13–25.

De Bloom, J., Radstaak, M. & Geurts, S. (2014). Vacation effects on behavior, cognition and emotions of compulsive and non-compulsive workers. Stress and Health, 30, 232–243.

Derks, D., ten Brummelhuis, L.L., Zecic, D. & Bakker, A.B. (2012). Switching on and off…: Does smartphone use obstruct the possibility to engage in recovery activities? European Journal of Work and Organizational Psychology, 23, 1–11.

Durko, A. M., & Petrick, J. F. (2013). Family and relationship benefits of travel experiences: A literature review. Journal of Travel Research, 52(6), 720-730.

Eaker, E. D., Pinsky, J., & Castelli, W. P. (1992). Myocardial infarction and coronary death among women: psychosocial predictors from a 20-year follow-up of women in the Framingham Study. American journal of epidemiology, 135(8), 854-864.

Englesbe, M.J., Pelletier, S.J, Magee, J.C. et al. (2007). Seasonal variation in surgical outcomes as measured by the American College of Surgeons’ national surgical quality improvement program. Annals of Surgery, 246, 456–465.

Fritz, C. & Sonnentag, S. (2006). Recovery, well-being, and performance-related outcomes: The role of workload and vacation experiences. Journal of Applied Psychology, 91, 936–945.

Hartig, T., Catalano, R., Ong, M. & Syme, S.L. (2013). Vacation, collective restoration, and mental health in a population. Society and Mental Health, 3, 221–236.

Hockenberry, J.M. & Helmchen, L.A. (2014). The nature of surgeon human capital depreciation. Working paper available at: tinyurl.com/kxl6l4e.

Mihelic, K. K., & Tekavcic, M. (2014). Work-family conflict: A review of antecedents and outcomes. International Journal of Management & Information Systems (Online), 18(1), 15.

Pearson, D. G., & Craig, T. (2014). The great outdoors? Exploring the mental health benefits of natural environments. Frontiers in psychology, 5, 1178.

Sonnentag, S. (2012). Psychological detachment from work during leisure time. Current Directions in Psychological Science, 21, 114–118.

Wendsche, J., & Lohmann-Haislah, A. (2017). A meta-analysis on antecedents and outcomes of detachment from work. Frontiers in psychology, 7, 2072.